|
RAPORT DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII DE ŞTIINŢE
ISTORICE FILIALA BÂRLAD 2008-2011
Activitatea Filialei Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice, în perioada 2008-2011, s-a desfăşurat în conformitate cu Hotărârile adoptate de Conferinţa Naţională a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România din 10 noiembrie 2007, de la Tg.Jiu, şi a unor decizii adoptate de Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice, de modificările intervenite în curriculum naţional şi a învăţământului istoric în special, a Legii Învăţământului de curând adoptată.
Toate activităţile din anul 2011 au fost dedicate celor două importante jubilee din viaţa Filialei Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi anume : a XXX-a Ediţie a Zilelor „Alexandru Ioan Cuza” la Bârlad(1981-2011) şi a LX-a aniversare a Societăţii de Ştiinţe Istorice, Filiala Bârlad(1951-2011).
Un obiectiv major în activitatea Filialei Bârlad a SŞIR l-a constituit intensificarea muncii de cercetare ştiinţifică în domeniul istoriei naţionale, dar mai ales a istoriei locale, fără a se pierde din vedere cercetarea şi perfecţionarea muncii metodice a cadrelor didactice. Alături de membrii filialei care şi-au demonstrat, de-a lungul timpului, reale posibilităţii privind cercetarea ştiinţifică şi metodică, s-au alăturat şi unii profesori mai tineri, muzeografi, studenţi, cadre militare, alte categorii socio-profesionale.
În această direcţie, conducerea Filialei Bârlad a organizat un număr mai mare de sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, conferinţe care au evocat momente semnificative aniversare şi comemorative din istoria naţională şi universală, dar şi din istoria locală. Aceste activităţi ale filialei bârlădene au fost, în cea mai mare parte subsumate, celor două ample manifestări desfăşurate sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, Zilele „Alexandru Ioan Cuza”(18-20 martie) şi „Zilele Culturale ale Bârladului” (17-23 mai). Iniţiate de Filiala Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cu trei decenii în urmă, Zilele „Alexandru Ioan Cuza” au reuşit să evidenţieze originea bârlădeană a domnitorului Unirii, pe baza numeroaselor documente puse în circulaţie de renumiţi istorici (A. D. Xenopol, C. C. Giurescu, Dan Berindei, Gheorghe Platon, Dumitru Ivănescu ş. a.), dar şi alte aspecte legate de Epoca Unirii Principatelor şi a lui Cuza-Vodă pe plan intern şi internaţional.
Conducerea Filialei a reuşit să stimuleze factorii de decizie politico-administrativi locali, instituţii şi fundaţii culturale în emiterea unor medalii jubiliare, acordarea denumirii de „Al.I.Cuza” unor străzi, unităţi şcolare, sprijinirea ridicării unor busturi ale domnitorului în faţa Cercului Militar, a Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”, culminând cu inaugurarea impunătoarei statui a lui Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Civică, opera cunoscutului sculptor Paul Vasilescu, la 20 martie 2008, în faţa oficialităţilor locale şi judeţene, a iluştrilor invitaţi din centrele academice şi universitare Iaşi şi Bucureşti, istorici, oameni de cultură şi artă.
Participant la manifestările din 20 martie 2008, preşedintele de onoare al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, prof. univ. dr. Nichita Adăniloaie sublinia: „Trebuie să mai precizăm că membrii comitetului filialei au depus eforturi îndelungate pentru ridicarea acestei statui, iar preşedintele Oltea Răşcanu Gramaticu a insistat şi a pledat convingător în faţa factorilor de decizie până când această minunată operă artistică a fost inaugurată”.
Cu aceeaşi ocazie, acad. Alexandru Zub scria: „Abordările de tip demitizat, deconstructivist, patrimonialist etc., nu pot schimba esenţa, ceea ce istoria a ajuns să contureze destul de convingător pe seama omului şi a epocii sale. Alexandru Ioan Cuza şi-a durat singur «un monument mai tare decât bronzul»”.
Dintre manifestările ştiinţifice organizate de Filiala Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice pe această temă amintim: Bârlădenii apără Unirea (24 ianuarie 2008); Alexandru Ioan Cuza - personalitate europeană (20 martie 2008); Unirea Principatelor –fundamentul României moderne (23 ianuarie 2009); Epoca lui Alexandru Ioan Cuza în istoria românilor (19 martie 2009); Centenarul morţii Doamnei Elena Cuza (4 aprilie 2009); Unirea şi Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 2010); Alexandru Ioan Cuza între colaboratori şi opozanţi (20 martie 2010); Unirea şi aspiraţiile naţionale ale românilor (24 ianuarie 2011); Bârladul în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (20 martie 2011).
Dintre iluştrii invitaţi s-au numărat de-a lungul timpului: acad. Dan Berindei, acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Nichita Adăniloaie, prof. univ. dr.Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, conf. univ. dr. Mihai Cojocariu, dr. Dumitru Ivănescu ş.a. Comunicările ştiinţifice susţinute de universitari, remarcabili reprezentanţi ai istoriografiei româneşti contemporane, dar şi a unor membrii ai filialei bârlădene (Oltea Răşcanu Gramaticu, Fănică Ursu, Gheorghe Clapa, Laurenţiu Chiriac, Marcel Proca, Aurelia Juverdeanu, Marian Bolum ş.a.) au fost înserate în două remarcabile culegeri de articole ştiinţifice, editate în coordonarea prof. Oltea Răşcanu Gramaticu, preşedintele Filialei Bârlad: Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza, Editura Sfera, Bârlad, 2008, 255 p.; Alexandru Ioan Cuza şi demnitatea naţională, Editura Sfera, Bârlad, 2011, 442 p.
„În fond, fiecare bârlădean îl venerează cu gândul curat pe acest fiu al oraşului – se amintea în mass-media locală - considerat un «domn al omeniei», fapt pentru care Cuza va rămâne pe veci în altarul sufletului românesc”.
În prezent, conducerea Filialei militează, alături de alte instituţii de cultură şi învăţământ bârlădean, pentru intensificare măsurilor de transformare a Casei Cuza din cartierul Podeni, unde tradiţia vorbeşte de naşterea domnitorului Unirii, la 20 martie 1820, deja înscrisă în valorile de patrimoniu naţional, în Casă Memorială „Alexandru Ioan Cuza”, centru documentar şi cultural-turistic. De asemenea, un alt obiectiv înscris în preocupările filialei este colaborarea cu Societatea Culturală „Alexandru Ioan Cuza” din oraşul german Heidelberg, locul morţii domnitorului Unirii, la 15 mai 1873.
Societatea de Ştiinţe Istorice filiala Bârlad a urmărit să dezbată o gamă variată de teme din care nu au lipsit şi alte subiecte cenzurate de regimul comunist precum biserica, monarhia, partidele politice ş. a., şi mai cu seamă cele „fierbinţi” privind regimul comunist totalitar, de ale cărui sechele de mental colectiv nu ne-am desprins încă cu totul.
Amintim cele mai semnificative sesiuni de comunicări ştiinţifice şi simpozioane, dezbateri: Revoluţia la români (18 mai 2008); Epoca Dej (25 octombrie 2008); România sub semnul Marii Uniri (22 noiembrie 2008); Personalităţi marcante ale Moldovei Meridionale (17 mai 2009); Manolache Costache Epureanu.185 de ani de la naştere (10 august 2009); De la lovitură de stat la revoluţie (16 decembrie 2009); România de la Trianon la Viena (16 mai 2010); Presa între veridic şi spectacol.140 de ani de presă bârlădeană (10 octombrie 2010); Bârlad, 610 – Orizont european (22 mai 2011).
În vederea realizării acestor acţiuni Filiala Bârlad a colaborat intens cu Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Bârlad, cu Biblioteca Municipală „Stroe S.Belloescu”, cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, Casa Personalului Didactic Vaslui, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, Casa de Cultură „George Tutoveanu”, Fundaţia Culturală „Dr. Constantin Teodorescu”, Academia Bârlădeană, Cercul Militar şi Cultul Eroilor, unităţi şcolare, Teatrul „Victor Ion Popa”.
Dintre istoricii invitaţi se numără personalităţi consacrate precum: Ioan Scurtu, Nichita Adăniloaie, Gheorghe Buzatu, Ion Agrigoroaiei, Nelu Zugravu, Dumitru Lazăr, dar şi mai tinerii istorici din cadrul Institulului de Arheologie Iaşi – Bogdan Minea, Costică Asăvoaie, a Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană, filiala Iaşi a Academiei Române – Corneliu Ciucanu, a CNSAS Bucureşti: Liviu Ţăranu, Silviu Moldovan, George Enache, Iuliu Crăcană, Florin Banu ş.a.
Preocupările de perfecţionare metodică au continuat cu dezbaterea unor treme de strigentă actualitate: Modernizarea învăţământului istoric (11 aprilie 2008); Interdisciplinaritatea – necesitate a educaţiei moderne (12 noiembrie 2009); Priorităţile învăţământului istoric (25 aprilie 2010); Concepte europene în predarea învăţământului istoric (19 noiembrie 2010); Performanţele învăţământului istoric românesc (12 aprilie 2011), Locul istoriei în noul curriculum naţional (17 noiembrie 2011).
Filiala a impulsionat activităţile de informare şi documentare a profesorilor de istorie, prin consultaţii metodico-ştiinţifice cadrelor înscrise la cursurile de perfecţionare şi examene pentru promovarea gradelor didactice, masterat, doctorat, dezbaterea unor capitole din lucrările de licenţă sau pentru susţinerea gradului I didactic, participarea profesorilor la lectoratele de vară iniţiate de conducerea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, publicarea celor mai bune lucrări metodico - ştiinţifice în reviste de specialitate. La cursurile de vară de la Constanţa (iulie 2009) şi Călăraşi (iulie 2010) a participat din partea filialei Bârlad, prof.Oltea Răşcanu Gramaticu.
Deficienţe continuă să existe la toate nivelele muncii didactice, poate şi pentru că în noianul de probleme cu caracter metodic ridicate de modernizarea învăţământului istoric, s-a simţit nevoia acordării unei priorităţi care au impus o anumită ordine de abordare a problemelor, după cum starea controversată a unora dintre modalităţile metodice nou propuse a consiliat o atitudine ce expectativă.
Îndrumarea activităţii elevilor a reprezentat un alt obiectiv prioritar al conducerii filialei. Dincolo de orele de curs au fost organizate expuneri şi dezbateri pe temele principale ale istoriei „reale” a românilor, consultaţii metodico-ştiinţifice în vederea pregătirii la olimpiade şi diferite concursuri şcolare; îndrumarea activităţii de cercetare ştiinţifică în cadrul cercului de istorie, a sesiunilor de referate; antrenarea activităţii pe şantierele arheologice deschise de Muzeul „Vasile Pârvan” din localitate, iniţierea de vizite şi excursii tematice, organizarea unor concursuri, mese rotunde, simpozioane.
A crescut numărul elevilor promovaţi la faza judeţeană a Olimpiadei de istorie din partea unităţilor şcolare (Şcoala nr.1,5, 8,9, 10,11, Liceului „Mihai Eminescu”, Liceului Pedagogic „Al. Vlahuţă”, Colegiului Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu”). La faza naţională a Olimpiadei de Istorie s-au afirmat prioritar elevii de la Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu” îndrumaţi de profesorii: Mariana Marin, Tiţa Chiru, Elena Braşoveanu, Ramona Chiţiga, ca şi la alte concursuri naţionale: „Europa în şcoală”, „Eustory –istoria mea”, „Memoria Hollocaustului”.
Societatea de Istorie Filiala Bârlad a antrenat echipajele de elevi din şcolile gimnaziale şi liceale în cadrul a două concursuri de cultură generală, dedicate domnitorului Alexandru Ioan Cuza: „Alexandru Ioan Cuza –fiu al Bârladului”, şase ediţii, şi „Alexandrul Ioan Cuza. Omul şi faptele”- concurs zonal în manieră virtuală, patru ediţii, (iniţiat de Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza”). Primele locuri au fost obţinute de elevii şcolilor nr.5, 8, 9, 11 şi de la Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu” şi Liceul Pedagogic „Al. Vlahuţă”. De asemenea, Filiala Bârlădeană a iniţiat concursul de grafică, pictură şi sculptură „Al. I. Cuza, Unirea şi Bârladul”, şase ediţii, remarcându-se lucrările viitorilor plasticieni de la Şcolile nr.3,5,9,11, Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „N. N. Tonitza”, Liceul Pedagogic „Al.Vlahuţă” şi Liceul „Mihai Eminescu”.
Filiala Bârlad, în cadrul unui parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Vaslui, a sprijinit şi sponsorizat cu 30 de volume Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza, Oltea Răşcanu Gramaticu (coordonator), Editura Sfera Bârlad, 2008, elevii premiaţi în cadrul celei de-a şasea ediţii a Concursului Naţional de „Istorie şi Societate în dimensiune virtuală”, desfăşurat la Bârlad între 2-5 februarie 2009.
O altă preocupare constantă a conducerii filialei Bârlad o constituie perfecţionarea activităţii publicistice, ca o încununare a sporirii interesului profesorilor pentru munca de cercetare ştiinţifică. Numeroase articole şi comunicări au fost tipărite în presa de specialitate: „Studii şi articole de Istorie”, Anuarul Muzeului Judeţean Vaslui „Acta Moldaviae Meridionalis”, Anuarul Muzeului „V. Pârvan”- „Acta Musei Tutovensis” Anuarul Muzeului Judeţean Bacău „Zargidava”, în presa locală şi judeţeană: „Academia Bârlădeană”, „Elanul”, „Baaadul literar”, „Păstorul Tutovei”, „Bârladul”, „Pagini medicale bârlădene” ş.a. Dintre numeroşii colaboratori s-au remarcat: Gheorghe Clapa, Oltea Răşcanu Gramaticu, Laurenţiu Chiriac, Marcel Proca, Marian Bolum, Gheorghe Gherghe, Fănică Ursu, Cristian Onel ş.a.
Cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Vaslui, începând cu septembrie 2007, s-a editat revista profesorilor de istorie din judeţ, intitulată „Cercetări istorice”, director fondator Marian Bolum, inspector de specialitate până în 2010. În cele şase numere editate au publicat o serie de membrii ai filialei de istorie bârlădene: Marian Bolum, Marcel Proca, Costel Pascaru, Oltea Răşcanu Gramaticu, Laurenţiu Chiriac, Gheorghe Clapa, Cristian Onel, Gheorghe Gherghe, Ramona Chiţiga ş.a.
În perioada 2008-2011 au publicat lucrări de sine stătătoare de istorie locală, naţională, arheologie, memorialistică, monografii, unii membrii ai Filialei Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România: Oltea Răşcanu Gramaticu- Amurgul Zeilor, Editura PIM, Iaşi, 2007; idem, Trezirea Dragonului, Editura PIM, Iaşi, 2008; idem, Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza (coordonator), Editura Sfera Bârlad, 2008; idem, Paradisul Pierdut, Editura PIM, Iaşi, 2009; idem, Nemurirea Mogulului, Editura PIM, Iaşi, 2010; idem, Asaltul Tigrilor, Editura PIM, Iaşi, 2011; idem, Alexandru Ioan Cuza şi demnitatea naţională (coordonator), Editura Sfera, Bârlad, 2011; idem, Societatea de Ştiinţe Istorice, 60 –între Trecut şi Viitor, Editura PIM, Iaşi, 2011; Marcel Proca, Oraşul Bârlad. Evoluţie urbanistică în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Editura Sfera, Bârlad, 2009; Valentin Negre, Basarabia. Pagini din istoria răşluirii(răpirii), Tipografia SA Slobozia, 2009 (postumă); Gheorghe Gherghe, Mănăstirea Bujoreni, Editura PIM, Iaşi, 2007; idem, Monografia satului Banca, Editura Sfera, Bârlad, 2008; idem, Monografia satului Zorleni, Editura Sfera, Bârlad, 2009; Aurelia Juverdeanu, Liberalismul românesc în epoca modernă între discurs teoretic şi praxisul politic, Editura Sfera, 2010, ş. a.
Volumului Nemurirea Mogulului, autor Oltea Răşcanu Gramaticu, i s-a conferit Premiul „N. Iorga” din partea Comisiei de jurizare a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, care i-a fost înmânat cu ocazia Cursurilor de Vară a profesorilor de istorie de la Călăraşi (18-28 iulie 2010), de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Din punct de vedere organizatoric, conducerea Filialei a reuşit să menţină numărul membrilor cotizanţi la 40, la sfârşitul anului 2010, dar la activităţi participă un număr mai mare de simpatizanţi din rândul cadrelor didactice, medicilor, muzeografilor, studenţilor , mass-mediei, cadrelor militare. Din Consiliul Naţional al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România fac parte profesorii Oltea Răşcanu Gramaticu – preşedintele filialei Bârlad şi Marcel Proca, vicepreşedintele filialei Bârlad.
Comitetul s-a întrunit periodic pentru a discuta şi rezolva problemele curente şi pregătirea acţiunilor. Preşedintele filialei, prof. Oltea Răşcanu Gramaticu a informat în legătură cu problemele dezbătute ( situaţia financiară, tipărirea revistei „Studii şi Articole de Istorie”, pregătirea cursurilor de vară, raporturile SŞIR cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind învăţământul preuniversitar şi cu EUROCLIO) şi hotărârile adoptate în cadrul Consiliilor Naţionale ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, desfăşurate la Câmpina (28-30 mai 2009), Reşiţa (29-30 mai 2010), Piteşti (28-29 mai 2011).
Activităţile jubiliare de anul acesta, 2011, legate de a XXX-a ediţie a Zilelor „Alexandru Ioan Cuza” la Bârlad (18-20 martie 2011) şi a 60-a aniversare a înfiinţării Filialei Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (21-22 mai 2011) au solicitat un efort în plus din partea conducerii filialei privind organizarea şi finanţarea manifestărilor cultural-ştiinţifice: editarea celor două volume: Alexandru Ioan Cuza şi demnitatea naţională – Oltea Răşcanu Gramaticu (coordonator) şi Societatea de Ştiinţe Istorice Bârlad,60. Între Trecut şi Viitor; emiterea unei medalii jubiliare Filiala Bârlad a Societăţii de Ştiinţe Istorice-60 de ani; expoziţie jubiliară cu aspecte din viaţa filialei; tipărirea diplomelor de excelenţă pentru contribuţiile aduse, pe parcursul timpului, de unii invitaţi şi membrii ai filialei, sesiunea ştiinţifică cu invitaţi din centrele universitare şi academice Iaşi şi Bucureşti.
Deşi rezultatele din ultimii patru ani (2008-2011) sunt lăudabile, Filiala Bârlad fiind citată în cadrul materialelor centralizate ale Societăţii de Ştiinţe Istorice din România printre cele mai active şi performante din ţară, nu se pot trece cu vederea şi unele deficienţe care se mai menţin, mai ales de ordin organizatoric. Deşi s-au făcut eforturi mari, atragerea tinerelor cadre din rândul profesorilor de istorie la activităţile metodico-ştiinţifice întâmpină greutăţi, nu există continuitate, studiile de istorie locală sunt insuficiente şi puţin cunoscute, unii abandonează munca la catedră plecând în alte posturi sau chiar în străinătate. Strângerea cotizaţiei şi difuzarea presei de specialitate întâmpină uneori rezistenţă.
După susţinerea gradelor didactice, multe cadre intră într-un fel de apatie, şi puţini sunt cei care ţintesc spre performanţe, mai ales ştiinţifice. De asemenea, trebuie subliniat că nici toţi membrii Comitetului de conducere nu s-au achitat integral de sarcinile încredinţate, ceea ce a creat unele disfuncţionalităţi în buna coordonare a întregii activităţi a Filialei.
Se impune ca noul Comitet al Filialei ce va fi ales să ridice în continuare ştacheta realizărilor pe plan local şi naţional, ca o obligaţie morală faţă de un trecut plin de ambiţii şi succese. Deficienţele trebuie reduse tot mai mult, cooperarea între generaţiile de dascăli trebuie amplificată în interesul promovării identităţii naţionale într-o Uniune Europeană, deschisă valorilor şi democraţiei.
PREŞEDINTE,
Prof.Oltea Răşcanu Gramaticu
|